duminică, 27 martie 2011 | By: cLara285

Luna ne minte

Adormisem cu amintirea ultimei clipe cu tine in  minte,
Cu gandul la noi doi, stins intr-o mie de mii de cuvinte
Si cu sperante desarte ratacite printre zeci de soapte
Milioane de vise spulberate, pierdute, intr-o noapte.

Zau ca nu-mi pare rau, si nu-mi va parea vreodata,
Ca a ta poate n-am fost, de fapt, nici macar o data,
Poate ca tie iti va fi greu peste ani cand iti vei aminti
Ca nu te vei trezi langa mine, in fiecare ceas sau zi.

Iar daca te vei intoarce in miezul ultimei zile de vara,
Sa nu mai crezi in amagiri si soapte, lasa-le sa moara
Fugi repede, ascunde-te de luna cat mai ai timp scris
Sa nu mai fi nevoit, din nou, sa faci vreun compromis.

Caci daca lumina se stinge odata cu venirea noptii
Amintirile cu noi vor fi lasate prada crudei uitari,
Iar timpul se va scurge de parca niciodata n-ar fi fost,
Toate juramintele noastre nu vor mai avea vreun rost.

Lupta te rog, pentru ultima oara, nu te lasa prada uitarii,
Nu lasa luna sa te ia cu ea in adancul pustiu al marii
Asteapta raza de soare care te va ridica iar la suprafata
Si sparge zidul dintre noi, facut din a indoielii gheata.


[imi pare rau ca nu am mai postat de ceva vreme, dar nu prea am avut timpul necesar..]
love.him.;x

4 comentarii:

Jigsau spunea...

foarte frumos nu am cuvinte

cLara285 spunea...

merci:*

alex`simplY spunea...

idem de mai sus...:P

ink.heart.for.poem spunea...

deci asta este clar my fav! ramai la rima imperecheata,ca ti se potriveste cel mai bine!!!!!!! este adorabila=p~

Trimiteți un comentariu