Visarea

Eram si noi copii candva

Si-aveam doar visele noastre

Si nimeni nu ni le putea fura

Nici macar inaltele astre.

Si fugeam prin ploaie

Si zburam peste nori

Si nu dadeam atentie,

Fie visele peste munti sau zari.

Visam, si, cu fiecare vis,

Puteam o noua lume sa cream,

Sa prindem stelele-n scris

Si marea, peste zari s-o mutam.

Puteam sa luam si soarele si luna

De pe infinutul inalt si-albastru,

Puteam sa facem din flori cununa

Si s-o asezam pe sufletul nostru.

Visam, si da, puteam

Sa facem orice ne-am dorit,

Puteam sa vrem si sa cream

Un univers nemarginit.